Za sve ljubitelje Italijanske umetnosti,sva umetnička dela na jednom mestu,u slici...jako kakvalitetan papir sa dosta slika,činjenica..opisa...a 4 format 140 strana

Petre Oprea Lucian Grigorescu 1967 Autor: Petre Oprea Catalog Lucian Grigorescu Bucuresti, 1967 Nr. pagini: 179 Format: 17 x 21 cm Coperti: cartonate Carte in limba: romana Stare: buna Stefan Ditescu LUCIAN 1968 două cataloage DVA RETKA KATALOGA u vrlo dobrom stanju Lucian Grigorescu Studiază pictura cu G.D. Mirea și Gabriel Popescu între 1912 și 1915 la Academia de Belle Arte din București. După întreruperea cauzată de război, reia studiile în anii 1918-1920. Își continuă formația artistică la Roma (1921-1923) și Paris (1924), unde frecventează atelierele de la `Grande Chaumière` și `Académie Ranson`, în atelierul lui Roger Bissière. Pe un drum urmat adesea de artiști, începând cu reprezentanții impresionismului, călătorește spre sudul Franței, lucrând, între 1927-1939 la Cassis, fascinat de lumina intensă, de culorile proaspete ale regiunii. Participă la saloanele oficiale din România, la expoziții organizate de `Tinerimea Artistică`, `Grupul nostru`, `Arta` etc. Pictorul, pe care criticul Nicolae Argintescu-Amza îl considera, în monografia ce i-a consacrat-o, `unul dintre cei mai interesanți, mai complecși și mai personali postimpresioniști în cadre mondiale`, rămâne credincios elanurilor sale din tinerețe, dăruindu-se cu o nedisimulată plăcere lucrului în `plein-air` (Peisaj la Martigne, Mogoșoaia). Lucian Grigorescu a fost înainte de toate un pictor al naturii, dar aici trebuie adăugată și natura umană. Cele mai multe portrete aparțin perioadei târzii a artistului dar și în tinerețe a realizat unele portrete semnificative. Printre acestea este de menționat `Arlechinul`, aflat în muzeul Zambaccian. Din tablou se degajează o tristețe care nu este atenuată de îmbrăcămintea colorată a personajului, o lumină de pastel acoperă întreaga imagine, a cărei valoare cromatică este depășită de semnificația umană vibrantă. Trăind cu patetism miracolul inepuizabil al unei naturi exuberante, scăldată de soare, artistul dezvoltă, departe de experiențele de ultimă oră ale Parisului sau altor centre europene, idealurile devenite clasice ale impresionismului. Pe această direcție, resimte și ecouri din creația lui Paul Cézanne, deschizător de noi orizonturi pentru arta secolului al XX-lea. Realitatea este respectată, transfigurată însă de o puternică sensibilitate personală. În 1948, Lucian Grigorescu a fost ale membru corespondent al Academiei Române. Prin Decretul nr. 514 din 18 august 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, pictorului Lucian Grigorescu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Română „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii, artelor plastice și cinematografiei” “Nu vreau să fac alegorie; socot că acest nivel de exprimare este desuet, depășit, pentru că e convențional ca sens și discursiv ca expresie plastică. Delacroix încercase cu „Libertatea pe baricade,” visul contemporanilor săi, Rosenthal crea tabloul „România rupând-și cătușele la Câmpia Libertății.” Ei s-au servit de alegorie pentru că n-au avut de model realitatea, ci idealul ... Nu m-am documentat ad-hoc, cu popasuri „pe teren” și bloc de schițe. Pe această temă documentarea se săvârșește perpetuu, confundându-se cu viața.” (Lucian Grigorescu, 1959) 860g

U dobrom stanju Éditeur ‏ : ‎ Maison des Sciences de l`Homme (30 octobre 2008) Langue ‏ : ‎ Français Broché ‏ : ‎ 248 pages Poids de l`article ‏ : ‎ 422 g Dimensions ‏ : ‎ 15 x 1.5 x 23 cm Alors qu`elle s`interroge, se regarde et se raconte depuis des siècles, l`Europe demeure perplexe au miroir de ses inépuisables productions. Elle est à l`étroit dans les paragraphes étriqués des documents juridiques, elle tend à se soustraire aux appropriations idéologiques de toutes obédiences, dépasse toujours les images d`elle-même qu`elle crée sans relâche, échappe à sa propre histoire comme à ses historiens, à ses géographes et à tous ceux qui s`efforcent de la définir. Mais elle offre à l`expérience et à l`imagination des hommes la richesse infiniment diversifiée de son patrimoine. S`il est encore et toujours difficile de dire l`Europe, du moins peut-on la percevoir et la toucher, surtout en ces lieux singuliers mais innombrables où se livre au regard et à l`esprit un surcroît de sens. Frontières, carrefours, passages, noeuds urbains, vastes plaines, lieux de commémoration ou de mémoire : ce sont quelques-uns d`entre eux qui ont inspiré les auteurs de cet ouvrage. Dire l`Europe, sous leurs plumes croisées, c`est la redire sans cesse dans la multiplicité de ses manifestations particulières. Stella Ghervas est chargée de recherche en histoire à l`Institut universitaire de hautes études internationales de Genève. François Rosset est professeur de littérature et culture françaises à l`Université de Lausanne et à l`Ecole polytechnique fédérale de Lausanne. Avec les contributions de : Wladimir Berelowitch, Denis Bertholet, Lucian Boia, Sofia Dascalopoulos, Pascal Dethurens, Silvio Guindani, Olga Inkova, Lubor Jilek, Bertrand Lévy, Krzysztof Pomian, René Sigrist, Luc Weibel, Eric Widmer